FAQ’s

Cun l acronim “Digital Video Broadcasting-Terrestrial” mienen la televijion digitela terestra. N defrenziea mo danter DVB-S (”Satellite” per la trasmiscion tres satelit) y la DVB-C (“Cable” per la trasmiscion digitela tres cabl).

Sci. Ma aldò dla situazion possel nce vester de bujën de cër ntervënc de otimisazion (p. ej. N adatamënt de livel, ecualisazion, barat di canai d’amplificazion o di filtri, urientamënt nuef dl’antenes de rezezion y nsci inant). La rezezion di programs prinzipei dla RAI se damanda suvënz n’antena de rezezion aposta (n majer model) per la vëta de televijion III. Duc i autri programs, nce chëi dla RAS, possa unì udui tres n’antena a vëta lergia per la vëtes IV y V.

N iede fossel da fé na crissa (n generel sot a: Menü/Einstellungen/Sendersuchlauf/Automatisch/ Starten/Abspeichern/OK/Exit).

Do la memorisazion  di programs abinei possa chisc unì metui tl orden che n uel (sot a: Menü/Einstellungen/Programme sortieren, o “Favoritenliste erstellen”).

No, ajache chësta tecnica de trasmiscion digitela nueva se damanda na mëndra capazità de trasmiscion per garantì na rezezion perfeta.

La miecia ie avëi l cunliamënt “HDMI”, che ie bon de trasmëter na cuantità de dac nchin 5 GBit/s. Cunliamënc “DVI” o “YUV” possa trasmëter manco dac y à nce na mëndra funzionalità.

La ressoluzion ie de 1280 x 720p (“p” sta per “progressif” y uel dì 50 imajes plëines al secund). D’autri operadëures se nuza nce de 1920 x 1080i (“i” sta per “interlaced” y uel dì 25 imajes al secund). I esperc ne ie nia a una ce format che pieta na miëura cualità d’imaja, ajache tramedoi formac à vantajes y desvantajes.

Sci, cun l DVB-T ie la trasmiscion tres l lingaz dual y la descrizion dl audio cunlieda limpea (audiodescrizion) zënzauter puscibla. L depënd sce la emitëntes respetives pieta chësc servisc.

Sci, sce la emitënta trasmët nce i programs radio tl sistem DVB-T.

Sci, sce la rë de trasmiscion ie njinieda ite de chësc viers sciche p.ej. la doi rëies RAS1-DVB y RAS2-DVB y sce n à n njin de rezezion DVB-T adatà t’auto.

L ie n svilup dl DVB-T. Cun la publicazion dl standard nuef de setëmber 2009 àn cialà de fé miuramënc tl ciamp dl’efizienza de canal, dla forza dl senial, dla curidura, dla flessibltà y di servijes de njonta. Sce n à nchin śën pudù trasmëter tres DVB-T mé 6 programs TV tl format SD o 3 tl format HD te na bona cualità, possen śën tres DVB-T2 trasmëter sun un n canal televijif almanco 12 programs TV tl format SD, o n 6 tl format HD. Chësc sarà nce puscibl tres la pruzedura nueva de videocumprescion plu efizienta HEVC.

No, l muessa unì sostituì cun n aparat nuef.

Sci, ajache i aparac nueves possa rezever tramedoi standarc.

Sce l rezevitëur estern DVB-T2 à n despusitif de sortida de senial cunform a chël dla televijion funzionea chësc zënza problems. Ma nia duc i aparac possa visualisé imajes a definzion auta. L recuisit de na televijion a roles ie che nce l rezevitëur ebe n cunliamënt estern DVB-T2 normà “scart” (la imaja unirà pona redimensciuneda automaticamënter al “standard-PAL” cun: 768 x 576 “pixel”).

A pië via da jené 2017 muessa duta la televijions nueves tl cumerz avëi n rezevitëur DVB-T2 cun HEVC ntegrà.

Mo no, ma la RAS scumencerà a uni moda mo chëst ann cun la sperimentazion.

L ie l acronim de “Hybrid Broadcasting Broadband TV” y l ndichea la puscibltà de rezever tres plu vies de rezezion (Hybrid -Broadcasting) y tres la vëta lergia (Broadband) manieres de nfurmazion y servijes nueves. L ie na sort de fujion danter la televijion y l internet. Cun la funzion dl HbbTV unirà l televideo bele esistënt modernisà. L tleca druché sun l pom cueciun per fé che l cumparësc sun l scherm nfurmazions o servijes de njonta al program, sciche p.ej.: “video on demand”, “news”, “shopping”, l meteo, rezetes, veles tl tëmp reél, publizità, interazions cun i “social-network” o la plates preferides de “internet”. L recuisit per chësta funzion ie na televijion cumpatibla cun cunliamënt a “internet” (WLAN/LAN).

UHD uel dì na ressoluzion d’imaja de cater iedesc l Full-HD y l curespuend a na imaja de 8.294.400 “pixel (3840 x 2160). La parola 4K (che vën dal chino digitel “DCI”) vën adurveda suvënz per prodoc defrënc “Ultra High Definition”. Ma tecnicamënter ne ie l 4K y l UHD nia l medemo. La ndicazions tlo cumpededes su reprejentea la ressoluzions defrëntes te 4K: „native 4K“ (4096 x 2160 = 8.847.360 pixel), „widescreen standard 4K“ (3996 x 2160 = 8.631.360 pixel) e „anamorphic standard 4K“ ( 4096 x 1716 = 7.028.736 pixel).

Chësta televijion dassëssa avëi n tuner atuel cun DVB-T2 y DVB-S2 cun HEVC-Codec. L dassëssa oradechël nce avëi per l cunliamënt de UHD/4K Blu-ray Player portes defrëntes “HDMI 2.0″ (che arjonj n volum de dac de 18 Gbit/s) y na prutezion de copia HDCP 2.2 (High-Bandwidth Digital Content Protection, per l material 4K/UHD). Per n “Hard Disk” dedora messëssel avëi cunliamënc “USB 3.0″ (nchin 500 MB/s). Chisc ie, sce cunfruntei cun l “USB 2.0″, plu asvelc y sustën l’eletrizità dopla (nchin 1.000 mA). L ie mpurtant che l “HEVC”- codec funzionëie te n tëmp reél cun duta la modaliteies (DVB-T2, DVB-S2, HDMI y USB). Aldò dl bujën iel oradechël mo dotazions defrëntes, n valgunes de chëstes fossa: “CI-Slot” dopl (Common Interface per Smartcards, per giapé programs codifichei), maniera “3D” (per imajes tridimensciuneles), “Speak and Motion- Control” (per sauridé l’adurvanza), “Bluetooth” (per l cunliamënt – tres aria – cun aparac defrënc), HbbTV (per nfurmazions de njonta al program), “CEC” (Consumer Electronics Control, per la pilotazion bidireziunela d’aparac de njonta tres l cunliamënt “HDMI”).

L ie l acronim de “High Efficiency Video Coding” y l ie na codificazion (codec) nueva adurveda per na gran cumprescion de dac video. Chësta codificazion vën nce tlameda H265 o MPEG5 y la ie l svilup dla H264 (MPEG4). Pervia che si efizienza ie, sce cunfronteda cun l sistem da dant, dl 50 % majera, vëniela dantaldut adurveda per aplicazions tl ciamp UHD/4K (DVB-T2, DVB-S2, Camcorder, Blu-ray Players, Smartphones, Tablets, Laptops, PC, ecc.).

L ie n furnidëur de servijes via “Streaming” (sciche p.ej. nce Amazon, TIMvision, Mediaset Infinity o Sky Online) che mët a despusizion na gran cumpëida de films y series TV (l s’adrova na “Smart-TV” cumpatibla y n abunamënt)