-
La rëies dla televijion dla RAS muessa unì cunvertides al standard nuef de trasmiscion DVB-T2 y ala codificazion televijiva HEVC n cunformità ala despusizions naziuneles. N se mbincia la trasmiscion de mo deplù programs televijifs.
-
L unirà testà standarc televijifs nueves, standarc de telefonia mubila sciche l 5G Broadcast y la trasmiscion de imajes a definizion UHD autiscima.
-
N jirà inant cun l’atività de ampliamënt dla rë radio digitela cun standard DAB+. D’autri mplanc n FM messerà unì menei ju.
-
Per putenzië la defujion di programs, la verdia da dalonc y l barat transnaziunel de programs muessel unì amplià la rë n puent radio digitel y la fibra otica.
-
N se mbincia la defujion liniera y nia liniera di programs radiotelevijifs trasmetui tla rë tres fibra otica IP y rë mubila sun l teritore provinziel.
-
I raions y i tuniei nia servii muessa unì curii cun i servijes de vëta lergia y de telefonia mubila. L unirà adurvà tecnologies nueves sciche p.ej. l DAS.
-
Sun ncëria dla Jonta provinziela muessel unì metù su mo plu pustazions de rezezion y trasmiscion n cumenanza per i servijes radiotelevijifs publics, i servijes provinziei ma nce chëi de emitëntes privates y di operadëures de telefonia mubila. L unirà sustenì mo deplù la co-adurvanza dla pustazions da pert de terzi.
-
L muessa unì sperimentà standarc nueves de trasmiscion per la rezezion fissa, purtabla y mubila.
-
L muessa unì renfurzà i servijes a bën de terzi (coche p.ej. l’ativiteies de operadëur de rë, la proietazions, la consulënzes y l’ativiteies de carrier).
-
L va inant y l se cunsolidea la cunlaurazion cun i ënc radiotelevijifs publics ORF, ZDF, SRG, ARD, RAI, cun i operadëures de rë, cun l’autoriteies, cun i ministeres cumpetënc y cun la emitëntes privates.
-
L va inant la partezipazion pra cumiscions defrëntes (p.ej. la Cumiscion provinziela per la infrastrutures de comunicazion, la Cumiscion paritetica dla Provinzia Autonoma de Bulsan – RAI, la Grupa de lëur RAS–RAI) y la intensificazion dla sinergies cun la strutures provinzieles y cun i autri ënc radiotelevijifs.
-
L va inant la defujion di servijes de nfurmazion de nteres provinziel (comunicazions dla Prutezion Zevila, trasmiscion dac, webcams, y n.i.).
-
Per pudëi garantì la segurëza dl eserzize muessa la rë atuela de trasmetitëures y la infrastrutures dla RAS for unì mantenida y adateda ai standarc tecnics plu nueves.
-
Pervia dl fat che l ie tresora mudamënc tl ciamp dla tecnica y n cont dl cheder giuridich iel for de bujën dla furmazion permanënta de dut l personal RAS. Perchël muessa nce l organich dl personal for inò unì adatà ai bujëns nueves.
La radiotelevijion se à mudà dassënn pervia dla gran mudazions a livel tecnologich. Ti ani passei àn pudù usservé na multiplicazion dla manieres de trasmiscion y dla tecnologies, coche p.ej. la radiodefujion digitela, l streaming, la TV on demand y mubila. Nce i aparac de rezezion se à mudà dassënn per respuender ai bujëns nueves dla utënza.
Ma scebën che la tecnologies de comunicazion nueves se à svilupà dassënn resta la televijion y l radio per truepa persones i mass-media plu mpurtanc arjunjan, defati, fasces lerges dla populazion.
La RAS à la ncëria culturela de trasmëter tl Südtirol i programs radiotelevijifs tla rujeneda tudëscia y ladina di ënc radiotelevijifs publics. La RAS ademplësc a chësta ncëria primera tres na curidura terestra cun programs dl raion culturel tudësch y ladin. La curidura atuela ie de ntëur l 99,6%.
La rë trasmitënta dla RAS ie al mumënt metuda adum da plu de 1.000 aparac de trasmiscion che ie n funzion pra feter 120 pustazions de rezezion y trasmiscion. Chësta infrastrutura preziëusa se damanda for cura y manutenzion.
La RAS à de bujën, per ademplì a si fins istituzionei, de na asseniazion anuela segura da pert dl’Aministrazion provinziela, n basa a chëla che l ie mesum fé na cërta planificazion tecnica a tëmp mesan-lonch.
Tl ciamp dla defujion de programs televijifs tl format digitel crëscel for deplù l bujën de na miëura cualità video, nce pervia dla for majera dimenscions dla televijions y de si perfeziunamënt tecnich. La RAS se ativerà perchël per trasmëter mo plu programs te na ressoluzion auta HD, sëurantulan nce l standard de trasmiscion nuef DVB-T2.
Aldò dla normativa statela n forza messerà l standard televijif DVB-T2 cun la codificazion HEVC unì realisà capilermënter. L unirà testà standarc televijifs nueves, cuntenuc de imajes a definizion autiscima y la trasmiscion tres reies mubiles.
Pervia che l cumpurtamënt di utënc y dla utëntes se muda mira la RAS a mplementé sun l teritore la defujion liniera y nia liniera di programs sun fibra otica IP y sun la rë de telefonia mubila.
A na maniera semienta messeral nce unì renfurzà la defujion dla radio digitela DAB+. Cun la compra de mo deplù aparac de trasmiscion puderan trasmëter a na maniera mo plu spëssa i programs radiofonics atuei. Cun l obietif de smendrì la spëises messerà la trasmiscion dl senial analogh FM bel plan finé via.
Ti ultimi ani à la RAS realisà na rë n puent radio digitel per la trasmiscion di programs de viers dla pustazions de rezezion y trasmiscion prinzipeles y per l barat di programs danter l Nord- y l Südtirol. Ti ani che vën messerà mo plu pustazions dla RAS unì cunliedes tres puent radio y fibra otica.
La RAS mët a despusizion si pustazions de rezezion y trasmiscion ala RAI, ala emitëntes privates, ai operadëures defrënc de telefonia mubila, coche nce di servijes de radiocomunicazion mpurtanc dl Stat y dla Provinzia (coche p.ej. Carabinieri, Polizai, Prutezion Zevila, Zentrela operativa provinziela, STA, Crëusc Blancia, Studafuech y Judacrëp). Chësta pustazions adurvedes deberieda ie nluegedes dantaldut dedora dai luesc abitei y à l vantaje de pesé relativamënter puech sun l ambient y la cuntreda.
N cunscidrazion de chisc vantajes meterà la RAS su nce ti ani che vën pustazions de rezezion y trasmiscion n cumenanza sun ncëria dla Jonta provinziela.
Tl ciamp dla telecomunicazions purterà la RAS inant sun ncëria dla Jonta provinziela, l svilup y ampliamënt dla infrastrutures per la telefonia mubila per la vëta lergia ti raions de periferia dl Südtirol. N se nuzerà de tecnologies nueves.
I servijes per terzi y l’ativiteies economiches muessa unì ampliei mo deplù. Te si funzion de operadëur de rë mët la RAS a despusizion de terzi la rëies dla radiotelevijion.
Duta chësta ativiteies se damanda na cunlaurazion strënta cun la repartizions defrëntes dla provinzia y l’autoriteies che ti sta a cë, i chemuns, i ministeres y i ënc dla radiotelevijion locai y da oradecà defrënc.
Pervia che duta chësta inuvazions ie miredes a na fascia lergia dla populazion, iel de bujën che l vënie for fat n lëur de comunicazion y nfurmazion.
Pra la RAS lëurel personal scialdi cualificà, che muessa tresora se ajurné y furmé. L cunlëura cun uni sort de istituzions sciche ufizies provinziei, ministeres, autoriteies, servijes de nteres publich, gestëures de telefonia mubila y emitëntes privates defrënc y ti fej cunsulënza. La RAS ie oradechël cumëmbra de cumiscions defrëntes de esperc y espertes (p.ej. dla Cumiscion provinziela per la infrastrutures de comunicazion) y la tol pert cun funzions de cunsulënza a grupes de lëur di ministeres cumpetënc y dl’autoriteies de verdia.
L ademplimënt de duc chisc duvieres istituzionei y cumplementeres se damanda che l organich dla RAS vënie tresora adatà.