La Radiotelevijion Azienda per l Südtirol RAS ie n ënt provinziel. La ie unida fundeda dl 1975 cun la ncëria de ti pité ala jënt de dut l raion dl Südtirol la puscibltà de audì y udëi programs de radio y televijion dai raions tudësc y ladins da oradecà. Per la devulgazion di 18 programs televijifs y di 22 programs radiofonics gestësc la RAS tl mumënt pra plu che 120 stazions de trasmiscion ntëur n 1000 njins de trasmiscion y puenc radio.
Da canche la RAS ie unida metuda su se à si funzions y duvieres slargià dassënn pervia dl svilup dla tecnica tl ciamp dla radiofonia, ma nce per la truepa ncëries de njonta che ti ie unides atribuides da pert dla Jonta provinziela.
A chësta moda ti stal ala RAS a cuer de mëter su pustazions de trasmiscion n cumenanza, ma nce de mëter a despusizion servijes de comunicazion per duc. Chësta pustazions de trasmiscion ie da garat a cundizions d’azes trasparëntes per duc i gestëures radiotelevijifs publics y privac, per i servijes radiofonics publics sciche nce per i servijes de telefonia mubila y per la banda lergia. Tres la nuzeda n cumenanza de mplanc de trasmiscion vëniel schivà che l se porte pro n se spander ora salver de antenes y a chësta moda defënd la RAS la persona, l ambient y la cuntreda.
Dal 2005 incà ie la RAS oradechël unida nciarieda dala Jonta provinziela de svilupé la banda lergia tl Südtirol. L vën tl mumënt metù ju cundotes de fibres otiches, njinià ite i ponc de cunliamënt de linies n fibra otica (POP) ti chemuns dl Südtirol y cunlià la pustazions de rezetrasmiscion cun linies de fibra otica. Pra la RAS lëurel al didancuei ti ciamps dla tecnica y dl’aministrazion 26 dependënc. L cunsëi d’aministrazion y i revisëures di conc dla RAS vën numinei dala Jonta provinziela per trëi ani. L lëur dla RAS vën finanzià da pert dla Provinzia cun cuntribuc publics.